Poziţia oficială a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Cipru faţă de Masonerie.
"Masoneria n-a fost niciodată aprobată de Biserică, aceasta a condamnat în mod repetat şi condamnă organizaţiile secrete de orice natură..."
Biserica Ortodoxă din diferite ţări, din timp în timp, este pusa în situaţia de a analiza şi de a lua atitudine faţă de Masonerie. Aceasta se datorează credincioşilor, care fie că cer condamnarea Masoneriei, fie că vor să ştie care este atitudinea Bisericii faţă de această organizaţie secretă.
Periodicul oficial al Bisericii Greciei, "Ekklisiastiki Alithia"
(Adevarul Bisericesc), după ce cu mai mulţi ani în urmă a publicat atitudinea de condamnare a Masoneriei de către Biserica Greciei, în numărul 364 din 16 iunie 1993, p. 1, publică o luare de poziţie oficială a Bisericii Ciprului, pe care o redam mai jos în traducere romanească:
Sfântul Sinod, în şedinţa sa din 11 februarie 1993, studiind documentul semnat şi depus de către mai mult de unsprezece mii de creştini ortodocşi, membri ai pliromei (plenului) Sfintei noastre Biserici a Ciprului, prin care se cere fixarea poziţiei oficiale a Bisericii Ortodoxe faţă de Masonerie şi condamnarea acesteia spre luarea la cunoştiinţă şi ferire a credincioşilor, comunică cele mai de jos:
"Masoneria este o organizaţie în afara Bisericii noastre Ortodoxe, cu o concepţie despre lume care nu duce către principiile credinţei noastre ortodoxe. Prin ceremoniile secrete oficiate în întuneric şi prin modurile de iniţiere a adeptilor ei, cu iniţiatorii în cele sfinte (tainele) "preoţii şi arhiereii" şi iniţiaţii, se autopropune ca un fel de altă religie. Se prezintă chiar ca o suprareligie şi cultivă sincretismul, adică egalizarea şi amestecarea tuturor religiilor din lume, ceea ce este de neacceptat şi de condamnat pentru adevarul credinţei în Hristos.
Pentru toate acestea Masoneria nu a fost niciodată aprobată de Biserică; aceasta a condamnat în mod repetat şi condamnă, organizaţiile secrete de orice natură, mai ales când acestea sunt intreţesute cu ceremonii care au coloratura religioasă.
Hristos este lumina, adevăr, viaţă şi adeptul adevarat al lui Hristos trebuie să trăiască şi să lucreze în cadrul acestei lumini şi să evite câte se săvârşesc în întuneric. Pentru aceea creştinul adevărat, şi nu numai după nume, nu poate să fie adept sau membru al Masoneriei.
Principiile într-ajutorării, care sunt prezentate a fi profesate de masoni, există din belşug în creştinism. Prin urmare, creştinul care doreşte să practice aceste principii, poate să o facă în cadrul Bisericii şi prin Biserică. Nu este nevoie să se încadreze în organizaţii secrete si de provenienţă dubioasă.
De altfel, după cum ne spune Apostolul Pavel 'ce împărtăşire are lumina cu întunericul?' (2 Cor.6, 14). Domnul nostru Iisus Hristos ne învaţă că 'oricine face rele urăţte Lumina şi nu vine de
Pentru aceea, sfatul Bisericii către membrii pleromei (plenului) sale, în ceea ce priveşte situarea lor faţă de Masonerie, este aceea pe care o arată Apostolul Pavel în Epistola lui către Efeseni: "nu fiţi părtaşi la faptele cele fără de roadă ale întunericului, ci mai degraba osanditi-le pe fata... iar tot ce este pe fata, se descopera prin lumina. Căci tot ce este descoperit, lumină este" (Efes. 5, 11-14). Rămâneţi deci ataşaţi în mod statornic la lumina eternă a lui Hristos şi în cadrul acesteia alcătuiţi-vă viaţa şi croiţi-vă calea".[1]
[1] Studiu asupra francmasoneriei. Întocmit de Î.P.S. Mitropolit Dr. Nicolae al Ardealului şi votat de Sfântul Sinod în şedinţa sa de la 11 Martie 1937.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu