Decalogul Masonic

luni, 14 septembrie 2009 | |

Decalogul Masonic[1]

Francmasonii aparţin unui ordin iniţiatic cunoscut în întreaga lume, care îşi are rădăcinile adânc înfipte în istoria omenirii, Lumina Marelui Arhitect al Universului ocrotind permanent flacăra aprinsă în sufletele alese şi sporindu-le puterea pentru a înfăptui idealurile nobile. Cu un caracter democratic de certă esenţă morală, structura şi întreaga ei lucrare îndeamnă omul la perfectibilitate prin iubire, la a-şi socoti aproapele ca pe un veritabil frate, pe care-l poate ajuta să fie mai bun, mai drept, mai înţelept.

Încurajând dialogul şi toleranţa, Francmasoneria construieşte punţi care să apropie sufletele, atenuând ceea ce separa anumite vederi proprii, fără a impune limite în căutarea adevărului. De aceea, ca mason în Obedienţa Marii Loji a României :

1. Voi accepta şi voi avea încredere deplină în ceea ce este dincolo de îndoială şi de întrebare: credinţa în Dumnezeu, iubirea aproapelui meu, ordinea morală şi încrederea în Lucrare. Voi învăţa să am încredere în înţeleapta învăţătura a Creatorului.

2. Voi arăta toleranţă şi respect pentru opiniile celorlalţi şi mă voi purta cu dragoste şi înţelegere faţă de semenii mei, pentru respectarea demnităţii şi drepturilor omului, voi depăşi diferenţele religioase, etnice, politice, culturale, sociale şi educationale. Condus sau conducator, pentru mine este frate.

3. Voi învăţa să practic caritatea, să am grijă, nu numai faţă de ai mei, dar şi de comunitate ca întreg, atât prin daruri caritabile cât şi prin eforturile mele individuale de

voluntariat şi filantropie. Voi da sprijin celor neajutoraţi ce nu sunt astfel din vina lor.

4. Voi căuta adevărul, impunându-mi standarde morale înalte şi ţintind să le ating în timpul vieţii mele.

5. Voi căuta să-mi armonizez cunoştinţele, dobândind arta de a conduce în echilibru, să mă dezvolt continuu spre o integrare reală şi demnă în marea Lucrare a Masoneriei Universale care dă sens vieţii mele.

6. Voi respecta tradiţia şi străvechile rădăcini, cultivând calităţile şi setea de întelepciune proprie şcolilor iniţiatice, mărturisind preţuirea actului iniţiatic şi a Lucrării ezoterice.

7. Voi preţui familia şi o voi include în matricea existenţei mele. Ma voi strădui să fiu un sot mai bun, un tată mai aproape, pentru ca familia sa mă susţină în ceea ce construiesc.

8. Voi sprijini deschiderea de şcoli şi orice demers care apropie Omul de Calea Cunoasterii şi constituie un important suport pentru împlinirea Lucrarii.

9. Voi spera şi voi aştepta să obţin ceea ce doresc, trăind cu încredere că tot ceea ce se află sub semnul binelui poate fi obţinut.

10. Voi respecta şi voi cultiva aceeaşi benefică şi nobilă discreţie pe care au practicat-o înaintaşii mei.



[1] Florin Horvath, Îndreptar Francmasonic. Bucureşti, Editura Tipomur, 2004, pag. 36-37.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

free counters